Ceasuri rusesti – rezistenta, eleganta si stil

0

Pe o piata relativ mica, asa cum este cea din Romania, patrunderea unor anumite produse despre care consumatorii nu stiu mare lucru poate fi din start o strategie falimentara. Cand vine vorba de ceasuri, cei mai multi oameni asociaza ideea de calitate cu ceasurile elvetiene, arareori facandu-se legatura cu vreouna dintre firmele de ceasuri rusesti. Totusi, brand-uri ca Vostok, Aviator, Sturmanskie, Romanoff, Nika si Denissov incep sa isi faca simtita prezenta pe piata din Romania, chiar daca publicul potential interesat de asa ceva este relativ redus.

In ultimii ani, mai toate brand-urile de mai sus s-au concentrat pe un singur lucru: stabilirea unei piete definitorii, de preferinta industria bunurilor de lux. Asa se face ca popularitatea lor a inceput sa creasca in ultimii ani, atat in randul cumparatorilor atrasi de modelele de top, cat si in randul celor cu bugete limitate, pe buna dreptate de altfel. De ce? Pentru ca niciodata ceasurile rusesti nu au fost slabe din punct de vedere calitativ. Din contra, ele au fost “top notch”, cum ar spune englezii, singurul lor minus fiind faptul ca nu au beneficiat de foarte multa expunere, probabil si din cauza regimului politic mai dur.

Istoria ceasurilor rusesti

Privind retrospectiv, sediul in care astazi isi desfasoara activitatea compania Poljot a fost construit in 1927 la ordinul conducerii regimului sovietic de atunci, care voia sa doteze Armata Rosie cu ceasuri de cea mai buna calitate. Astfel a fost construita prima fabrica de ceasuri rusesti din… Rusia, undeva intr-unul dintre cartierele selecte ale Moscovei. Paradoxal, utilajele de productie nu au fost rusesti, ci au fost achizitionate impreuna cu tehnologia de productie de la americani.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, cel mai popular/rezistent model purta numele de “Comandantul”. Initial creat pentru ofiterii Armatei Rosii, el a fost adoptat mai apoi de catre toti cei care aveau nevoie sa se coordoneze pe campul de lupta. A existat la un moment dat o criza a ceasurilor cauzata de evacuarea fabricii din Moscova si de mutarea ei in orasul Zlatoust.

20 de ani mai tarziu, ceasurile rusesti primesc o expunere nemaiintalnita pana atunci. In 1960 fabrica de ceasuri din Moscova a lansat primul model Poljot, unul dintre modele fiind dus pana in spatiu de catre astronautul Yuriy Gagarin. Pana in anii 80’ au aparut mai multe companii de ceasuri rusesti, printre care si Vostok, companii care cau inceput sa exporte aproximativ 3 milioane de ceasuri in intreaga lume. Modelul Amphibia, de exemplu, a fost comandat si adoptat de catre armatele statelor prietene ale Rusiei, fiind singurul ceas capabil sa reziste la 200 de metri adancime, precum si la socuri extreme.

Dupa prabusirea blocului sovietic, piata a capatat o libertate mult mai mare. Companiile au inceput sa exporte, s-a insistat foarte mult pe calitate, insa producatorii rusi s-au izbit de o problema: ceasurile elvetiene aveau parte de o promovare mult mai buna si erau mult mai populare, lucru care inca dainuieste si astazi. Totusi, odata cu aparitia brand-urilor Volmax si Nika, popularitatea lor a inceput sa creasca exponential. Dovada stau cele peste 5 milioane de ceasuri rusesti de lux produse anual si vandute catre cumparatori din toata lumea.

 

 

Share.

Leave A Reply